Vladeni-Ialomita.

Istoria comunei Vladeni

Istoria comunei Vladeni
Blazonul comunei Vladeni

Dovezi arheologiceIndiferent de vremurile care s-au abatut asupra acestor locuri - Vladeni a fost si va ramane un tinut de legenda.

Documentele istorice pastrate cu evlavie in Arhivele statului, care atesta existenta de secole a acestei asezari omenesti, vorbesc despre frumusetile si bogatiile acestor locuri, despre harnicia si preocuparile oamenilor care s-au stabilit in timp pe aceste meleaguri.
Sapaturile arheologice efectuate de-a lungul anilor dovedesc ca aici au trait si au vietuit oamenii inca de pe vremea lui Decebal si Traian, sau de pe timpul lui Burebista, ba chiar si mai dinainte poate. Primele insemnari si dovezi in domeniu au fost facute de catre Vasile Parvan in 1960 si ele au fost descoperite in urma sapaturilor efectuate pe santierul arheologic Blagodeasca.
Cercetarile au fost reluate 40 de ani mai tarziu de un colectiv coordonat de prof. Dr. Stefan Olteanu de la Universitatea ,,Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, ajutat de Emilia Corbu, arheolog - muzeograf la Muzeul Judetean Ialomita. In anul 2000 s-a realizat o sapatura de sondaj, iar principalul obiectiv arheologic a fost stabilirea stratigrafiei, a succesiunii nivelelor de locuire si a cronologiei relative. In urma acestor lucrari s-a stabilit existenta a doua nivele de locuire: unul geto - dacic si unul medieval - timpuriu apartinand culturii Dridu.
In 2001 lucrarile au continuat si s-au evidentiat doua nivele de locuire: o locuinta geto - dacica care este intersectata partial de doua locuinte Dridu careia ii apartine un cuptor. S-a recoltat un material arheologic format din fragmente de ceramica apartinand culturii Dridu precum si trei fragmente de vase geto - dacice. In anul 2002 s-a prelevat din nou material arheologic: ceramica, oase de animale, pietre, chirpici, gropi de bucate medieval - timpuriu, cuptoare din aceeasi perioada. Fundul gropilor era ars pana la rosu, adancimea lor era intre 1,10 - 1,70 m, iar cuptorul descoperit avea forma de potcoava. In urma lucrarilor efectuate au fost cercetate partial sau integral un numar de 14 complexe apartinand celor doua asezari descoperite aici, incadrate in epoca geto - daca si in cultura Dridu, numarul total al complexelor descoperite este de 22, din care 7 bordeie, 9 gropi geto - dace, doua complexe nedeterminate inca, din care unul caracetrizat de prezenta unui sant, doua depuneri de chirpici si o groapa medievala.

Descoperirile si cercetarile arheologice efectuate in zona fac dovada existentei la Popina Blagodeasca a doua faze de locuire. Prima situata in sec IX - X, din care s-au cercetat doua bordeie incadrate cronologic la finalul acestei faze si probabil inceputul celeilalte, si a doua din sec X - XI.

Dovezile pe care ni le-au prezentat in prologul acestui capitol precum si documentele de arhiva si aduceri aminte, pe care le vom parcurge impreuna pe parcursul lui, privind atestarea si dezvoltarea localitatii Vladeni, ,,palesc" in fata legendei ce dainuie de veacuri in memoria locuitorilor acestui tinut.

Legenda lui Vlad

Cu secole in urma, spune legenda, se instalase pe malul stang al batranului Danubius, batranul turc Ibraim.
Acesta impreuna cu familia sa erau proprietarii unei mari turme de oi.
Intr-o frumoasa zi de primavara, calatorind pe ape cu ajutorul unei plute de papura si venind de la poalele Carpatilor (se pare ca de prin zona Sibiului ), s-a oprit pe "popina turcului" un tanar chipes si frumos pe nume Vlad.
Ca orice calator obosit de drum lung si flamand, pentru ca nu mancase de trei zile si trei nopti, a cerut si el adapost si hrana. Turcul accepta sa-l primeasca numai daca acesta se invoieste sa-i pazeasca oile.
Muncitor si harnic, Vlad si-a atras laudele celor din jurul sau, iar in scurt timp si-a intemeiat si o familie.
Toate bune pana intr-o zi, cand hainul turc Ibraim socotind ca dansul da prea multa mancare si pe deasupra mai da si prea multi bani pentru paza oilor, i-a spus lui Vlad sa-si ia familia si sa plece.
Vlad isi ia nevasta si cei 9 copii (sapte fete si doi baieti) precum si cele patru oite ale sale si se muta pe o alta popina, putin mai la deal de cea a turcului.
Nu dupa mult timp, necazul se abate asupra familiei lui Vlad. Imbolnavindu-se de tifos, cele sapte fete ale lui Vlad au murit si au fost ingropate pe ,,popina cu morminte".
Din cauza inundatiilor, Vlad isi ia familia care-i mai ramasese, oitele pe care le avea si cu o pluta se muta pe un loc mai ridicat (cel pe care se afla comuna astazi), unde, din paie, lemn si pamant si-a ridicat o coliba.
Colibei lui Vlad i s-au adaugat noi asezari omenesti, unele din gard si pamant, altele mai mari si mai trainice, dupa puterea celor ce le ridicau.
Cei doi baieti ai lui Vlad si-au ridicat si ei colibe si se pare ca dupa numele lor au fost ,,botezati" si cei care s-au asezat in jurul lor. Astfel, Gurau si-a facut casa pe deal rezultand Guraestii caruia unii ii mai spun si Deleni - adica ,,cei din deal", iar Besgas s-a stabilit mai in vale rezultand Besgasii - adica ,,cei de pe vale".

Dupa secole, mai precis dupa inundatiile din 1970, prin stramutarea celor din Lunca (Chioara) s-a format un al treilea cartier - Sinistrati.
Sa amintim aici, in treacat, despre aparitia unor sate din jurul Vladenilor, care intr-o anumita perioada a existentei lor, datorita impartirilor administrativ - teritoriale facute de-a lungul anilor, ele au apartinut de comuna Vladeni.
Date precise asupra aparitiei satului Lunca nu se gasesc, dar se pare ca el dateaza din secolul al XVIII - lea.
Din batrani se povesteste ca in timpurile vechi, pe locul acestui sat se gaseau 20 - 30 de bordeie, locuite in parte de ciobani romani, iar parte de cei refugiati din Dobrogea de frica turcilor.
Pana in anul 1964, satul Lunca s-a numit Chioara.
In privinta numelui de Chioara, de unde provine el, oamenii locului au doua variante.
Pe vremuri, pe drumul ce ducea de la "Cetatea de Floci" spre Braila si Calarasi se gasea un han unde poposeau toti drumetii, iar stapana lui era beteaga de un ochi. Se crede ca de la betesugul acestei femei satul a purtat numele de "Chioara".
A doua varianta ar fi ca pe vremuri exista pe aceste locuri o Kiua (piua) mica de batut abalele tesute din lana din care se facea imbracamintea in acele vremuri.
La aceasta Kiua veneau si alti locuitori din imprejurimi. Aceasta piua fiind mica (primitiva), taranii o numeau Kiuara si de aici se crede ca localitatea s-a numit Chioara.
Dupa inundatiile din 1970 satul Lunca (Chioara) a disparut definitiv. Satul Babii (nici el nu mai exista astazi), care cu timpul s-a alaturat de Lunca, s-a format din locuitorii veniti din Transilvania de prin imprejurimile Brasovului.
Dintr-o insemnare facuta de invatatorul Dumitru Pavelescu, se arata ca inainte de 1848, acesti locuitori erau sub protectia Imperiului Austro - Ungar si nu plateau nici o dare catre stat.
Satul Sf. Vasile s-a infiintat in anul 1882 dupa improprietarirea satenilor tineri insuratei.
Asupra infiintarii satului Brailita se crede ca el a avut la origine tot un grup de ciobani romani iar numele sau vine de la un oarecare locuitor pe nume Braileanu.

Documente istorice

Primul document istoric purtand pecetea domneasca si care atesta existenta localitatii Vladeni, dateaza din 15 ianuarie 1467 si a fost semnat la Bucuresti.
Documentul este un hrisov prin care Radu cel Frumos intareste manastirii Cozia baltile de la Sapatul si gura Ialomitei, stabilindu-se hotarul in prezenta unor martori din Facaeni, Fratilestii si Orasul de Floci, iar in locurile de incarcare al pestelui de la Steanca, Bordusani, Facaeni, Vladeni, Blagodesti si Corneni au drept la vama doar calugarii manastirii:

"Din mila lui Dumnezeu, Io Radul Voievod si domn a toata tara Ungro - Vlahiei, fiul lui Vlad mare voievod. Da Domnia mea aceasta porunca a Domniei mele sfintului hram si sfintului locas al sfintei si de viata incepatoarei troite, manastirii de la Cozia si egumenului si nastavnicului acelui sfint locas, chir Simion si tuturor fratilor care locuiesc intru Hristos in acel sfint locas, ca sa le fie baltile si girlele de la Sapatul, drept la Dunare, dar pe apa si pe Dunare in jos, pina la gura Elovnitei tot pe apa. Pentru ca a venit inaintea Domniei mele egumenul Simon de i-a dat Domnia mea pe slugile Domniei mele Dragoi si Goe din Facaeni si Gures din Fratilesti si din Floci, Petre pirgarul si Buduslov, de li-au dat hotar pe apa, pe unde scrie cartea Domniei mele. De aceea, sa le fie de ocina si de ohaba. Si oricit este venitul acelor balti si girle, vama din peste, tot sa fie al acelui sfint locas. Si nimeni altul sa nu se amestece, nici pircalabii Flocilor, nici branistari, nici nimeni altul dintre boierii si dintre dregatorii Domniei mele, pentru ca cine I-ar impiedica si cu un fir de par, acela va pati rau de la Domnia mea. Si iarasi voua flocenilor, astfel va vorbeste Domnia mea, sa fie volnici calugarii sa-si aseze vatafii si alti dregatori pe la baltile lor, iar voi sa nu aveti treaba. Si oriunde se incarca carele cu peste de la baltile lor sau la Steanca sau la Bordusani sau la Facaeni sau la Vladeni si la Blagodesti sau la Corneani, sa fie volnici calugarii sa ia vama si perperul, iar altul nimeni sa nu se amestece. Si oricine ar calca aceasta porunca a Domniei mele, acela va primi mare rau si urgie de la Domnia mea, dupa spusa Domniei mele.
Martorii acestei porunci a Domniei mele: jupin Neag vornic, jupin Duca, jupin Dragomir al lui Udriste, jupin Cazan logofat, jupin Neagoe al lui Borcea, jupin Stanciul Soimul vornic mic, Deatco stolnic, Bratul spatar, Lal vistier, Ivan paharnic, Mircea comis, Stan si Radul stratornici.

Si eu, Stan, am scris in cetatea Bucuresti, luna ianuarie 15, in anul 6975 .
Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn " .

Este posibil ca vecinatatea Orasului de Floci cu care se afla in hotar sa fi influentat decisiv evolutia satului Vladeni, acesta devenind cu timpul domeniul unor oraseni. De-a lungul anilor, documentele vremii, mentioneaza nu de putine ori numele de Vladeni, fie datorita bogatiilor sale, fie datorita unor "pricini" ce puteau fi rezolvate numai la curtea domneasca.
Sa rasfoim impreuna cateva din documentele aflate in pastrarea Arhivelor Nationale ale statului.
1583 (7091) iunie 3, Bucuresti Mihnea Turcitul, domnul Tarii Romanesti, intareste lui Chirita si fratelui sau, Lascar, ocina in Vladeni, partea Jupanitei Rada, fata Musei.
1595 (7103) august 24, Bucuresti Mihnea Viteazul, domnul Tarii Romanesti, daruieste manastirii Sf. Nicolae, din sus de orasul Bucuresti, o parte din satul Vladeni.
1605 (7114) septembrie 3 Radu Serban, domnul Tarii Romanesti, intareste lui Preda, mare ban al Craiovei, satul Gropsani, dat de Mihai Viteazul, in schimbul satului Vladeni, Jud. Ialomita.
1605 (7114) octombrie 15 Radul Judet, cu cei 12 pargari din Orasul de Floci, judeca pricina lui Enache cu verii lui, pentru mosie la Vladeni. M-rea Sf. Ioan din Bucuresti. 1643 (7151) aprilie 10, Targoviste Matei Basarab, domnitorul Tarii Romanesti intareste manastirii Cozia si egumenului Stefan, balta si garla de la Sapatul, la Dunare, cu iazuri, cu vama din peste. Oriunde se va incarca car de peste din aceste balti, fie la Bordusani, Facaiani, Vladeni, sa le ia calugarii vama si parparul. M-rea Cozia 1647 (7155) august 4Matei Basarab, domnul Tarii Romanesti, scrie lui Preda sluger, vamesul de la Orasul de Floci, ca a venit inaintea sa egumenul de la Cozia si a spus ca satele Blagodestii, Vladeanii, Facaianii si Bordusanii nu vor sa dea zeciuiala de pe balta. 1647 (7155) august 30 Constandin Andonovici, logofat, si Sava, adeveresc unchiului lor, Ianache, ca parintii lor s-au infratit cu acesta pe mosia din Vladeni. M-rea Sf. Ioan din Bucuresti 1649 (7158) noiembrie 25, Targoviste Patru, fratele lui Socol, si fiul lui Tudoru din Patraresti, vand lui Leca pitar, 200 stanjeni de ocina in Bucul de Sus, Jud. Ialomita. Martori: Draghici logofat din Vladeni. M-rea Cozia1846, mai 20 Hotarnicia intocmita de ing. G. Plesoianu pentru mosia Cararenii, Jud. Ialomita, proprietatea manastirii Cozia dinspre mosiile Tandarei, Partani, Vladeni, Fetesti s.a. Colectia Planuri si hotarnicii, Jud. Ialomita. * EvenimenteAsemeni multor localitati din tara si asupra Vladeniului s-au abatut de-a lungul anilor, fel si fel de intamplari sau evenimente, unele bine venite, altele mai putin. Indiferent de natura lor, oamenii au trecut prin ele sau peste ele, fiecare cum s-a priceput, lasand asupra lor bucurii, multumiri sau cateodata rani adanci care nu s-au vindecat niciodata. Din evenimentele nefericite ale satului trebuie amintita ciuma care s-a abatut asupra lui in anul 1566. Printre cei rapusi de aceasta epidemie este mentionat in document si un oarecare Stanila bunicul popii Ivan. Cum epidemiile evului mediu faceau ravagii, cu siguranta satul a fost afectat mai mult decat aflam in documente. La 8 iulie 1831 la Urziceni, Ispravnicia Judetului Ialomita, a intocmit un tabel pe care l-a inaintat Departamentului Treburilor din Launtru prin care comunica numarul familiilor satelor si cantitatea de fan care trebuie adunata pentru hrana cailor trupelor ruse din garnizoana Silistra. Satul Vladeni care la acea data numara 66 de familii trebuia sa adune si sa predea 1980 de puduri de fan in valoare totala de 594 lei. Sa ne aruncam putin ochii si asupra satelor vecine: Facaeni 51 de familii - 1530 puduri - 459 lei, Gaita 122 - 3660 - 1098, Chioara 58 - 1740 - 522, Hagieni 48 - 1440 - 432. Subocarmuirea plasei Balta intocmeste la 22 martie 1832 un tabel pe care il inainteaza Ocarmuirii Judetului Ialomita, tabel ce cuprindea obligatiile locuitorilor din sate catre proprietari pana in anul 1831. ...Satul Vladeni, asezat pe mosia manastirii Sfantul Ioan dau cate sase stanjeni fan sau 4 taleri si o gaina; de la camp zeciuala, de peste intreiala dupa inscrisul ce au avut cu cuprindere ca privalul Vladenilor sa fie pe seama lor arendas Dumitrache Berlescu. Dintr-un tabel publicat la 1 ianuarie 1857, aflam suprafetele de teren agricol primite prin improprietarirea din anul 1864. Suprafata de teren agricol a fost primita in functie de posibilitatile de a lucra pamantul. La acea data se aflau in comuna 81 de locuitori care aveau fiecare cate 4 boi si au primit in total 891 de pogoane. Erau 23 de locuitori cu 2 boi si au primit in total 179,5 pogoane si 5 locuitori cu bratele care au primit in total 23,3 pogoane. Suma banilor care trebuiau platiti ca despagubiri anuale pentru intreaga suprafata de pamant era de 13.444,12 lei. Anul 1877, anul marelui Razboi de Independenta i-a marcat puternic si pe locuitorii din Vladeni. Nemultumirile lor fata de turci se inmultisera si crescusera in intensitate, mai ales in ultimii ani, cand turcii s-au dedat la tot felul de nelegiuiri in zona: le furau animalele, dadeau foc la fanul din balta, omorau oameni sau ii rapeau ducandu-i in Turcia. Iata un document al vremii in care erau aratate faradelegile savarsite de turci. La 11 mai 1877, la Calarasi, Prefectul de Ialomita intocmeste un raport, pe care-l inainteaza ministrului de interne, referitor la actiunile de jaf efectuate de turci in satele situate pe Dunare. Domnule Ministru,Dupa cum ne comunica domnul subprefect de Balta, mai multi cerchezi si turci, trecand Dunarea cu vase, au omorat pe mosia Facaeni pe Constantin, pazitorul vitelor d-lui Iancu Burciu, iar pe servitorul lui Stoica Tigau, ranindu-l in mai multe locuri, se crede ca in curand va sucomba. La 7 corent alti talhari, tot din Turcia, au trecut in balta Giurgeni, luand mai multe vite si cai dupa mosia mare Bertesci de Jos, districtul Braila, omorand si doi servitori ai locuitorilor din acea comuna. La 8, 50 de cerchezi au furat, de la doi locuitori din comuna Bordusani Mici, 50 vite, trecandu-le in Turcia cu luntrele. Tot in acea zi, doi pescari care treceau raul Borcei, fiind surprinsi de cerchezi si turci, unul a fost impuscat pe cand voia sa se lase in apa, iar pe celalalt prinzandu-l, l-au dus in Turcia. Am onoarea a semnala dumneavoastra aceste crime si furturi spre stiinta. Primiti, va rog, domnule Ministru, asigurarea inaltei mele consideratiuni. Prefect, Bratianu Director M. Petrescu Domniei sale Domnului Ministru de Interne.Tinerii din comuna care aveau, la vremea aceea varsta incorporarii, au fost luati la oaste la Compania a 6 - a Gura Ialomitei, regimentul 8 de dorobanti. Compania a 6 - a a plecat pe front avand in componenta sa 16 sergenti, 21 de caporali, 8 tobosari sau gornisti si 350 de soldati. In Razboiul de Independenta, Vladeniul si-a dat ,,birul" sau de eroi cazuti pe campul de lupta. Sa amintim eroii: Catanoiu Nae, Marin Marin, Popescu Iancu, Schilea Dumitru. Nu detinem date certe despre modul in care ar fi afectat com. Vladeni rascoala din 1888, care in zilele de 10 si 11 aprilie a cuprins intreg Judetul Ialomita. Ordinea in Judet a fost restabilita cu ajutorul regimentului 23 dorobanti, comandat de colonelul Lahovari. Rascoala s-a terminat cu moartea unui taran la Milosesti si arestarea a 480 de tarani rasculati in intreg Judetul, asa cum reiese dintr-o telegrama trimisa de Procurorul Cercopide din Calarasi in ziua de 25 aprilie. In data de 18 iunie 1897 primarul Stefan Tudor organizeaza la sediul Primariei din comuna, o licitatie pentru arendarea mosiei Vladeni pe o perioada de 5 ani incepand din 23.04.1898 - 23.04.1903. Mosia este adjudecata de Oton Tetenes, domiciliat in comuna Hagieni, pentru suma de 60.000 lei. Mosia s-a dat in arenda fara trupul Blagodeasca. La sfarsitul anului 1899 si inceputul anului 1900 mai multi oameni instariti din comuna printre care amintim pe: Oton Tetenes, Dumitru Stefan, Neculae Stefan, Dima Petre, Preda Trascu, trimit mai multe obiecte de arta traditionala populara si produse agricole - linte cu boabe mici si mari, floarea soarelui, samanta de mac, in, canepa, dovleac si plante furajere, ceara si miere de albine, gogosi de matase si borangic pentru a fi expuse la Expozitia internationala de la Paris din anul 1900. In arhiva vremii am descoperit doua acte de angajament semnate de Ion C. Mihai si Ion R.Gurau din Vladeni, in 20.06.1912, care in calitate de gardieni zilnici erau insarcinat paza padurilor din balta dupa mosia Vladeni si care pentru orice taiere de arbori nejustificata trebuia sa raspunda cu salariul. Si tot din documentele vremii aflam ca in anul 1912 Dl. Pantelimon Musica - reprezenta oamenii din comuna in procesele care se tineau la Tandarei unde exista o Judecatorie rurala.In 6 septembrie 1904 la Piua Pietrii incepe sa functioneze circumscriptia sanitara rurala avandu-l ca medic pe Dl. Paun. Pe langa Piua Pietrii la circumscriptie mai erau arondate comunele: Chioara, Facaeni, Gaita, Vladeni. Tot acum se infiinteaza Posta rurala care deservea comunele: Vladeni, Gaita, Facaeni, Piua Pietrii, Chioara si satele Bobu si Brailita. Cursa postala circula in zilele de marti, joi si sambata si pleca la orele 6,30 de la Oficiul postal din Piua Pietrii strabatand toate localitatile care apartineau de acest oficiu, ajungand la Fetesti sau Tandarei unde depuneau si preluau corespondenta si coletele. Sa mai retinem faptul ca la Piua Pietrii exista Oficiul telegrafic din aprilie 1882 si telefon din anul 1902, servicii de care se foloseau cand aveau nevoie si locuitorii din Vladeni. Primul razboi mondial a adus si in Vladeni ca mai in toate localitatile din tara, tristete si jale. Mai intai la Turtucaia, iar dupa aceea pe fronturile din Ardeal si Moldova, Vladeniul si-a dat "cota" sa de eroi. In aceste lupte si-au dat viata pentru tara aproape 50 de tineri din comuna, iar 4 s-au intors mutilati acasa. Printre cei care nu s-au mai intors niciodata acasa, s-a aflat si invatatorul - erou Cristache Ionescu din Chioara. Dupa razboi, infruntand neajunsurile vremii, oamenii incearca sa-si vindece ranile iar viata sociala, treptat, treptat isi intra in normal. Desi era mai departe de marile centre urbane, si in Vladeni incepe sa-si faca aparitia o activitate politica mai tumultoasa. Organele de conducere ale comunei s-au schimbat des in decursul timpului, mai ales in perioada interbelica, datorita nemultumirii satenilor, sau in functie de interesele diferitilor proprietari sau a reprezentantilor partidelor istorice. Cei care candidau pentru functia de primar, erau oamenii gospodari ai satului, cu ceva avere. Primarii si ajutoarele acestora erau schimbati annual, iar cei care isi terminau mandatul, dupa doi ani. Un caz neconstitutional, dar normal pentru acele vremuri tulburi, s-a petrecut in timpul alegerilor de primar din 1939, relatat de Iorga Teodor: ,, ... alegerile s-au facut in fata pretorului, la primarie. Oamenii lui Gheorghe Grasu si cei ai lui Ion Manu erau asezati pe doua randuri. Pretorul ii numara pe fiecare in parte, astfel candidatul cu cei mai multi sustinatori a fost declarat primar - Gheorghe Grasu. La vot participau in general barbatii." Principalul partid care-si exercita dreptul functiunii in comuna Vladeni, era cel al taranistilor, rezultat in urma alegerilor din 1937, ,,...asta si pentru ca, dnul Nuca, fost coleg de scoala cu Ion Mihalache, era senator de Ialomita." (,, La umbra subtire a salcamilor " - George Burlacu, 2000 ). Din zona, in domeniul politic, se mai remarca in acea perioada si viitorul ministru de Justitie Secretar de Stat - Aurelian Bentoiu ( liberal ), originar din Facaeni, dar cu intinse mosii si in Vladeni ( Iezerul Vladeni ). In 1940, dupa abdicarea regelui Carol al II- lea si venirea la putere a legionarilor, se schimba radical politica din sat. Reprezentantii acestui partid erau recrutati dintre cei cu: ,,...spirit primar - agresiv", sau din refulatii satului. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, ordinea in comuna era mentinuta de jandarmi. Prin anii '30, Postul de Jandarmi era in casa la Georgescu Ion, iar seful postului era Strachinescu, ajutat de 2 jandarmi militari in termen. Iarna anilor '34 - '35 a fost o iarna grea in Baragan, cu geruri naprasnice si zapada multa. Profitand de conditiile prielnice create de natura, Aurelian Bentoiu, invita la o vanatoare de lupi in Balta Vladeniului, mari personalitati politice ale vremii. Sosind in sanii trase de cate patru cai, trag la carciuma lui Gheorghe Nicolescu, Gh. Tatarascu - prim ministru, Iulian Maniu, si cativa din prietenii lor mai apropiati. A fost organizata ,, o bataie " la care au participat aproape 100 de copii mai mari pentru scoaterea vanatului din ascunzisuri. Se pare ca oaspetii au fost foarte multumiti de trofeele impuscate. Sa mai mentionam faptul ca in perioada venirii la Vladeni a marilor personalitati, la putere erau liberali. In primavara anului 1942 la Chioara au loc mari inundatii. Sinistratii din Chioara sunt evacuati si cazati la locuitorii din com. Vladeni. Declansarea celui de-al doilea razboi mondial incepe sa se faca simtita si in Vladeni. In anul 1939, in comuna se afla ,,Regimentul 12 Cantemir". Soldatii erau imprastiati prin sat in casele oamenilor. Instructia de front o faceau in lunca iar pentru trageri foloseau Poligonul din apropiere de Hagieni. Incepand cu anul 1940 si pana aproape de jumatatea anului '43, in comuna sunt adusi prizonieri de razboi rusi si folositi la muncile agricole. Ei au fost cazati la Ferma 3 si au inceput sa construiasca canale de desecare. In 24 august 1944, de la Calarasi, Prefectul Judetului Ialomita - Colonel V. Nica, trimitea o circulara catre comandantii mai multor unitati militare de profil in care specifice: ,, Pretorii plasilor Tandarei si Fetesti ne informeaza ca 6 vase germane vin pe Dunare din directia Braila - Harsova continuandu-si drumul in susul apei. O sectie antiaeriana romana si un pluton de pionieri, aflate la punctul ,, Vadul Oii " langa comuna Vladeni, care au misiunea de a dezarma orice formatiune germana le-au somat cu focuri de arma. De pe vase s-a raspuns cu focuri de mitraliera si tun. Vasele isi continua drumul. Va rugam sa binevoiti a lua toate masurile si sa dati dispozitiunile necesare pentru capturarea vaselor cu intregul material si dezarmarea echipajului in conformitate cu ordinul nr. 12271 / 1944 al Ministerului Afacerilor Interne dupa care anexam copie."Si in acest razboi Vladeniul si-a dat "ratia" sa de eroi pentru apararea tarii si reintregirea neamului. Terminarea razboiului duce la o noua orientare politica. La putere se instaleaza noile organizatii politice - comunistii. Noua ideologie ,,era adusa de echipele de "agitatori" comunisti, aparute si la noi in sat, mai intai venite de aiurea, constituite din bicisnicii satului, din pacate pentru noua organizatie politica." ...,, Partidul in sat nu se constituise. Cei care se perindau ca activisti erau recrutati din oameni fara prestigiu nici moral, nici material, si chiar fosti legionari, caci Dna. Pauker, lidera grupului comunistilor de import, venit din Uniunea Sovietica, deschisese larg portile, adeziunile si obtinerea carnetului de partid facandu-se "stante pede". Oricine sa intre, numai sa se ingroase randurile, asta era lozinca..." ( La umbra subtire a salcamilor - George Burlacu, 2000 ). Marile framantari sociale care au loc acum in tara se petrec si in Vladeni, traite cu intensitati mai mari sau mai mici, in functie de structura sociala a oamenilor. * Amintiri printre lacrimi si surasuri - ColectivizareaColectivizarea si infiintarea G.A.C - urilor, copie fidela a sovhozurilor sovietice, a fost pentru cei saraci din comuna o ,,mana cereasca", iar pentru cei gospodari si avuti, ,,lovitura pe la spate" care i-a marcat pentru tot restul vietii. Unii si-au pus pe ei camasa mai buna si au iesit pe strada principala pentru a participa la colectivizare. Altii si-au luat familia si o parte din bunuri si s-au ascuns ani de zile prin paduri, crezand ca daca nu-i gaseste acasa, vor scapa. Daca-i intrebi pe cei mai in varsta cum a fost: ,,... unii zambesc, iar altii ofteaza adanc si nu vor sa-si mai aduca aminte" . In '49 a venit la Progresu ( ex. Mircea Voda ) dna. Ana Pauker ca sa le vorbeasca taranilor despre binefacerile colectivizarii. Mai in sila, mai cu forta, Progresu a fost primul sat colectivizat din Regiunea Constanta. Despre Gheorghe Grasu, fost primar in comuna in perioada interbelica, povestesc altii: ,,...in timpul colectivizarii a fugit in padure la Pietroiu si se ascunde in scorbura unui copac timp de 3 luni. Ii mai ducea mancare din cand in cand Gheorghe Bucur. Este prins si arestat, apoi trimis la Canal " . ,, ...Pa Mitulescu, asta, pa Ion a'lu' Berechet, l-a ridicat Militia noaptea de-acasa si l-au batut cu cutitul peste gura, pana i-au rupt toti dintii ca nu voia sa intre in colectiva. A venit acasa, dezbracat de haine, ca erau rupte si pline de sange, pa davale. In iulie, in '50, l-au trimis la canal, fara proces, unde l-au tinut 14 luni. In toamna lui '51 merge la proces si este retinut in continuare pentru ca nu predase cotele, si este trimis la penitenciarul din Calarasi. Prin '53, cam la vreo 2 - 3 saptamani dupa ce a murit Stalin, l-au trimis acasa" . ,, ... Pe domnul invatator Gheorghe Musica l-au saltat securistii cu o masina Varsawa, ziua, cand lucra la stupi, si 7 ani nu a stiut nimeni, nimic despre el. Da, pa el nu l-au luat cu colectivizarea, ci pentru ca facuse politica liberala " . La infiintarea G.A.C - ului i-au dat numele ,,Drumul lui Stalin", iar primul presedinte a fost Anghel Dragomir, dupa care i-au urmat Neagu Anghel, Costea Ghita.Pentru colectivizarea comunei s-au infiintat trei comisii: una pe deal, una pe vale si alta pentru zona, cum ii spuneau mai acolo unde se asezasera sinistratii. Printre cei care faceau parte din comisiile de colectivizare au fost: Neagu Anghel, Dumitru Stoica, Marin Costea, Draghicescu Ion. Ion Bucur, a lu' Gherghinita, cum il stia mai bine lumea, era om instarit, om gospodar. Prin '46 - '47 si-a construit o casa de locuit, salon de nunti si carciuma. Prin '49 l-a evacuat si a stat vreme de un an pe la Florea Bucur. Nu a vrut sa intre in G.A.C si atunci i-au confiscat vreo 37 ha de pamant arabil, 400 de oi, 2 cai, 2 vaci si 2 boi pentru arat, plug, semanatoare si cate si mai cate. Prin 1956, in casa lui au mutat Caminul Cultural si Biblioteca care pana atunci fusese la Ion Dima, la ,,POLOGEA" si au stat acolo pana in 1982, cand s-au mutat in cladirea mama. Ion a stat saracu vreo opt ani prin balta, dupa care i-au luat lucrurile si le-au dus in casa la ,,Ion Uratu", unde era postul de Militie. Primar pe-atunci era Dumitru Stoica, iar sef de post era Strachinescu Ion. Rasfoind documentele vremii am dat peste adresa nr.49/8.05.1954 din partea Primariei Vladeni catre Comitetul Executor al Sfatului Popular Raional Fetesti. Tovarase Presedinte,Va inaintam alaturatele cereri ale chiaburilor din aceasta comuna si anume una a lui Gheorghe Bucur prin care vrea sa doneze terenul pe care il poseda insamantat conform planului pe care il poseda si al doilea al chiaburului Vasile Iliescu, care cere sa fie scos din categoria de chiabur. Primar, ...,,...Chiaburi ... Niste oameni instariti si ei si mai gospodari ca altii. Culmea e ca au fost trecuti la chiaburi si multi din cei care primisera pamant de la stat pentru ca luptasera pe front. Cei care nu vroiau sa predea pamantul de ,,buna voie" erau inchisi in beci la Petrea Niculinii...". Au fost si unii care nu au vrut sa intre in ruptul capului in colectiv: Petre St. Ion (Sula) si Iordache Constantin. Unii de frica sa nu le pateasca ceva familia, au donat pamantul agentiilor de stat. Sa amintim pe: General Mihail Dumitru 31 ha, Dinu Nicolescu 15 ha, Paunescu Dumitru 3,5 ha, Dumitru Stancu 15 ha. Preotul Cristian Alexandru a donat 7,5 ha in Chioara si la Vladeni. Multi dintre cei carora li s-a luat pamantul au fost obligati de imprejurari sa lucreze in C.A.P (G.A.C) sau I.A.S pana la batranete. Altii au parasit comuna si nu s-au mai intors niciodata. Sunt lucruri de care unii nu vor sa-si mai aminteasca niciodata. Altii spun ca asa a fost sa fie. * ,, Formatia 888 - Coloana de munca a M.I "Asa se numea Colonia formata numai din detinuti de drept comun care au inceput sa soseasca in Vladeni pe la sfarsitul toamnei lui '57. Amintiri despre Penitenciarul Vladeni ne sunt relatate de Eftimie Mihai fost ,,Sef cu spatele" (aprovizionare) si Domnu Gheorghe, fost sef de cadre (evidenta condamnatilor). Amandoi au avut la vremea respectiva gradul de subofiter. La inceput, in cateva luni au fost adusi in localitate cam 3500 de detinuti. Ei au fost cazati prin saivane, grajduri sau pe slepuri. Scopul aducerii lor a fost acela de a muncii la constructiile I.A.S - ului din comuna infiintat in anul 1957, la ridicarea digului pe malul bratului Borcea si la sistemul de irigatii. Prin anul 1959 s-au terminat constructiile aferente penitenciarului. Numarul detinutilor ajunsese in anul 1960 cam la 6000, iar pentru paza si intretinerea lor erau angajate cam 1000 de cadre. Din comuna Vladeni printre cei care au lucrat la penitenciar, s-au numarat: Cantemir Dumitru, Antemir Ovidiu, Caldararu Stefan, Eremia Dumitru, Croitoru Ion, Chivulescu Gheorghe. Toti au avut grad de subofiter si au lucrat mai mult in administratie. Unii au fost angajati pe post de caralii (paznici): Petrica Munteanu, Neacsu Tudor, Petrache Ion, Grigore Dumitru, Stroie Gheorghe. Au fost si anumite perioade, in special vara, cand numarul lor a ajuns la 14.000. Cand lucra la dig, cordonul de detinuti se intindea de la ,,Puturile Popii" si pana la Facaeni. Cand numarul detinutilor crescuse, s-au infiintat si alte sectii ale penitenciarului care apartineau tot de Vladeni. S-au infiintat sectii la: Giurgeni, Slobozia, Calarasi, Borcea, Km 6, Chioara. Primul comandant a fost maiorul Radoi I. caruia i-a urmat Predescu V. Detinutii au facut canalul de desecari, sistemul de irigatii pe o suprafata de 4000 de ha, toate constructiile din I.A.S, defrisari de paduri in balta, digul. Conditiile de munca erau dintre cele mai grele, in special spre sfarsitul toamnei si iarna. Hrana era foarte proasta si putina, alimentul lor de baza fiind un turtoi care continea foarte mult malai. Unii dintre cei care au murit in timp ce erau la lucru, au fost ingropati in digul pe care il construiau. Dupa anul 1972, numarul detinutilor a inceput sa scada, o parte din ei fiind transferati la Penitenciarul din Slobozia. Pana in anul 1974 mai ramasese in comuna doar o sectie care avea in jur de 500 de detinuti. In anul 1977, Penitenciarul Vladeni a fost desfiintat iar toate bunurile care-i apartineau au fost transferate I.A.S - ului din comuna. Ultimele documente au fost predate de Gheorghe Domnu la Directia Generala a Penitenciarelor Bucuresti, care-si avea sediul la Penitenciarul Rahova. * Alte evenimenteVladeniul, ca mai toate localitatile rurale din tara, a fost si el ,,cuprins" de febra transformarilor sociale si politice care au avut loc in acea perioada.Dupa infiintarea G.A.C - urilor (C.A.P - mai tarziu) ,,Drumul lui Stalian", (sa nu uitam ca facea parte din raionul Fetesti, primul raion colectivizat din regiunea Constanta), in 1957 s-a infiintat I.A.S - ul care la inceput a fost condus de maiorul Paraschiv. Aceasta intreprindere a oferit, in primul rand, de lucru, celor care nu au vrut sa lucreze in C.A.P.Dupa razboi locul postului de Jandarmi din comuna a fost luat de cel de Militie.La inceput a avut sediul in casa la Cantemir Dumitru, apoi s-a mutat in cladirea unde a fost Primaria veche, 7 ani in casa la Draguescu, la Mitica Chiriac, in cladirea unde este Primaria actuala, la ,,Ion Uratu", la Costea Margarit, pana cand s-a stabilit la Sediul actual langa Caminul Cultural. Au fost mai multi sefi de post: Strachinescu Ion, Ciochina, Sandu din Crasna, Bozomitu - un tigan din Olt, Ilau, dar cel mai respectat sef de post a fost si a ramas Corlau Ion. Acesta, dupa ce fusese sef de post la Chioara intre anii 1952 - 1960 a fost mutat in Vladeni, fiind sef de post din anul 1960 si pana in 1984 cand a iesit la pensie. La Chioara ia fiinta Casa de nasteri, singura din zona, de care apartinea si comuna Vladeni. In anul 1963 s-a realizat Electrificarea si Radioficarea comunei. Pana atunci existase un grup electrogen la moara (la D-nul Carstea) care alimenta Primaria si Scoala. Tot acum apare si prima Posta telefonica unde primul angajat a fost Eftimie Ana. Mai tarziu, prin '68 s-a dat in folosinta prima Centrala telefonica unde functiona Margarit Carmen, iar Costea Iordan era postas.Alimentarea cu apa a comunei s-a facut in anul 1963 de catre C.A.P. Pana atunci oameni folosisera apa de la fantinile lui: Gheorghe Chiriac -,,Zorila", Moroianu, Canja, Voicu Pana sau Chirita.In anul 1970, in aprilie, au loc cele mai mari inundatii din zona. A fost inundata toata balta si unele localitati. Apa venea dinspre Dunare si se revarsa spre albia Ialomitei. Viitura s-a potolit dupa 48 de ore. Locuitorii din Chioara, Bobu, Brailita, Sf. Vasile, cu ,,bruma de lucruri""pe care le-au mai putut salva, s-au mutat in Tandarei, Vladeni, Giurgeni, Facaeni, M. Kogalniceanu sau prin alte localitati. Majoritatea au primit cate 14.000 lei si loc de casa gratis din partea statului. Cei care s-au mutat in Vladeni au format un cartier pe care bastinasii l-au numit cartierul ,,Sinistratilor". Putin mai tarziu, cele patru biserici din localitatile lovite de inundatii au fost dinamitate, lasand o trista amintire in sufletul enoriasilor care se rugasera aici, pastoriti de preotul Tomescu Stefan. In anii 1972 - 1973, in comuna se construieste Dispensarul uman, care de-a lungul anilor a fost deservit de un medic (au fost si doi in anumite perioade) si doua asistente medicale.Cooperativa de consum care se infiintase in anul 1957, avand ca presedinte pe Antemir Constantin, construieste in anii 1973 - 1974, un Magazin Universal, transformat dupa 1989 in discoteca. Au fost construite ( in 1964 si 1973 ) doua scoli pentru invatamantul de cultura generala si doua gradinite pentru prescolari.In 1982 s-a terminat si dat in folosinta noua cladire a Caminului Cultural. De-a lungul anilor, in comuna au avut loc o serie de manifestari cultural - artistice si sportive la realizarea carora un aport deosebit si l-au adus tinerii din comuna, iar parintii si bunicii lor au participat intotdeauna cu placere. * VLÃDENI DUPÃ 1989Se poate spune pe drept cuvant, ca, dintr-un anumit punct de vedere, Vladeniul reprezinta un unicat in Romania. Se pare ca este singura localitate din tara care de la evenimentele din Decembrie 1989 si pana in prezent - mai 2004, a avut in fruntea sa, ca primar, pe una si aceeasi persoana: Juristul Lucian Corlau.In cei 14 ani de la evenimentele din Decembrie 1989, in Vladeni s-au propus si realizat mai multe obiective, pe care putini le-au crezut realizabile, si toate in folosul locuitorilor din comuna.S-au facut lucrari de reabilitare si modernizare a scolilor si a Caminului Cultural, incalzire prin centrale termice individuale la scoala, gradinita si primarie. Aceste institutii au fost dotate cu mobilier modern si aparatura electronica necesara. S-au modernizat drumurile laterale. Prin fonduri PHARE s-a dus la bun sfarsit, in doua etape, un program de agroturism, prin construirea pe malul bratului Borcea, a unei cabane turistice, care reprezinta in aceasta zona, o experienta inedita. Cabana dispune in prezent de 12 locuri de cazare, o pensiune pentru servitul mesei, 2 microbuze cu 8 si respectiv 16 locuri pentru extensii in zona, o salupa si 5 barci. S-a demarat un program de alimentare cu apa a comunei, cu finantare prin fonduri Sapard. Lucrarea este inceputa, avand termen de finalizare luna septembrie - 2004. Sunt prevazute lucrari de reabilitare a preturilor, schimbarea instalatiilor electrice si hidraulice, schimbarea conductelor pe o lungime de 14 kilometri.Cu sprijin guvernamental, com. Vladeni va avea incepand cu luna mai 2004, o cocheta Sala de sport ale carei lucrari au demarat in 2003.Dupa desfiintarea complexului de porci apartinand Combilului, a lichidarii fostului I.A.S, multi oameni din comuna au simtit si au suferit din plin lipsa locurilor de munca. S-au facut si se fac in continuare eforturi pentru aducerea unor investitori din judet sau din tara, care prin investitiile pe care le vor face in comuna, sa creeze noi locuri de munca.Consiliul local al comunei a sprijinit si sprijina in continuare pe tinerii din localitate, suportandu-le cheltuielile de transport pentru a se deplasa la liceele din Fetesti.Se urmareste ca in maxim doi ani sa se finalizeze pietruirea strazilor din comuna. Se va insista in continuare pe amenajarea de trotuare ( betoane sau din pavele ) si de rigole pe toate strazile comunei.Oameni harnici si gospodari, devotati pamantului pe care-l muncesc si unde traiesc, locuitorii din Vladeni, punandu-si in practica intelepciunea de care dau dovada, vor face din comuna lor intr-un viitor nu prea indepartat, un tinut minunat, frumos si bogat, asa cum poate si l-a visat si strabunul lor - ciobanul Vlad.

Alte stiri

adauga si tu
Istoria comunei VladeniIstoria comunei Vladeni

Dovezi arheologiceIndiferent de vremurile care s-au abatut asupra acestor locuri - Vladeni a fost... citeste mai mult

Pagina in care spui si gasesti totul despre VladeniPagina in care spui si gasesti totul despre Vladeni

Cel mai mare site de stiri din Romania, Ziare.com, a lansat o platforma dedicata exclusiv... citeste mai mult

Scrie despre tot ce se intampla in comuna Vladeni - Ialomita!Scrie despre tot ce se intampla in comuna Vladeni - Ialomita!

Ziare.com te invita la discutie. Acum ai la dispozitie un intreg website pentru a spune ce se... citeste mai mult

Intra in comunitate! Afla si discuta despre tot ce se intampla in comuna Vladeni - IalomitaIntra in comunitate! Afla si discuta despre tot ce se intampla in comuna Vladeni - Ialomita

Fiecare localitate din Romania inseamna, in primul rand, o mare comunitate, plina de viata,... citeste mai mult

toate stirile
VladeniIntra acum!

Anunturi

adauga si tu
Adauga anunt!

Poze din Vladeni

Trimite pe mail acum!
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

As you can now look at, it's conceivable for anyone to move a salubrious lifestyle. Befitting nutrition is a whacking big part of staying healthy, and your intake greatly affects your property of life.

Nutrition is a well possess of having a healthy lifestyle. You may scarcity to be more healthy, but do you grasp how to pocket the victory step? It isn't precisely as intricate as www.supplements-online.be
you may think. Contemn these tips for a happier and healthier life. Instead of giving up favorite dishes that aren't salubrious, justifiable swap exposed unhealthy ingredients with a view more nutritive options. It's basic that you discern the nutrition of anything you consume regularly, then detect healthier alternatives and assimilate them into your lifestyle. Restaurants as a rule outfit this low-down today. Have a bite a mix of protein cranny of the week. Choose meats low in obesity, fish, and poultry without the skin. Eggs are another wonderful originator of protein. Research has shown that an egg every time does not stir health negatively. Fling to from no less than whole meat-free day per week. Use seeds, peanut butter, peas, or beans instead. People sensitive in good nutrition remember that praisefully milled grains are not healthy. The major author of fiber and nutrients in caboodle largely grains comes from the unprocessed organization that leaves the husk or shuck intact. A substitute alternatively of buying a fiber codicil, justified snack whole grains. No, this is audibly counter-productive.